Căror cerșetori le dăm bani? Căror cerșetori le dăm bani?
Acum două seri, undeva pe Bld. Unirii, un nene mirosind a tutun amestecat cu alcool se apropie de noi și ne zice foarte franc:... Căror cerșetori le dăm bani?

Acum două seri, undeva pe Bld. Unirii, un nene mirosind a tutun amestecat cu alcool se apropie de noi și ne zice foarte franc:

-Copii, bună seara, mai am nevoie de fix un leu… să-mi iau o bere.

Am scos pe loc cinci lei și i-am întins cu mențiunea că dacă-mi spunea că-s pentru pâine nu-i dădeam, că l-am mirosit (și la propriu și la figurat) că-și ia bere. Așa că, nenea, apreciez sinceritatea, ia de-aici de-o bere întreagă.

Reacția lui? Șoc. Sunt convinsă că a mai cerut și de la alții un leu pentru bere și nu numai că n-a primit bani, dar probabil și-a luat multă morală despre alcool și cum ar trebui să-și miște hoitu’ la muncă. Ceea ce nu e neapărat greșit, dar… nu-i ca și când a venit să-ți ceară bani de pâine, vorba aia. Omu’ voia o bere și n-avea un leu, așa că a venit să-ți ceară. Dacă ai chef să-i dai, bun. Dacă nu, scutește-l de morală.

-Păi cum cinci, că am cerut un leu. N-ai mărunt?

Zicem că nu, e ok așa, să fie de sufletu’ tuturor băutorilor de bere.

-Seară faină s-aveți, mersi!

Și-a plecat. Fără pupincureli, fără mulțam boss, fără sărutmâna domniță, fără nimic. Franc de la început la final, iar acel mersi de la sfârșit a fost mai sincer și mai apreciat decât orice alt gest de înjosire la care recurg nu de puține ori cerșetorii. Nu c-ar fi primit vreo sumă fabuloasă sau aș fi făcut vreun gest măreț, dar dădusem cerșetorului bani de-o bere, știind că asta va face cu banii.

De fapt, pe nenea nici nu l-aș încadra la cerșetori, că simt că l-aș jigni. Cerșetori sunt, după capu’ meu, ăia de fac asta ca meserie, când ar putea avea orice altă meserie. Ăia întregi și fizic și psihic, care îndrugă povești tragice ca să stârnească empatie, simpatie și… dărnicie. Ălora nu le dau nimic.

Nu dau bani copiilor (cu precădere rromi, recunosc că un puști bălai cu ochi mari și albaștri poate m-ar cam convinge, kill me with fire) și nici femeilor sau bărbaților sănătoși.

Dau bătrânilor. Mereu când am ocazia. Bani și mâncare. Mi-e groază de viața pe care au ajuns să o aibă și știu că bătrânețea poate însemna pentru oricare dintre noi un șut în fund de la familie.

Dau ălora care au handicap fizic. Chiar dacă afișarea ostentativă a membrelor amputate sau a altor defecte îmi dau o reticență… le dau. Că io-s întreagă și pot să fac bani, ei nu.

Și-acum, am adăugat pe listă și cerșetorii sinceri. Ăștia de-mi cer pentru bere, pentru o țigară, pentru orice vrea mușchiul lor. Că simt că nu-s luată de proastă.

Excese similare...

Leave a Reply

2 Comments on "Căror cerșetori le dăm bani?"

Notify of
avatar
Sort by:   newest | oldest | most voted
krantz
Guest

Sfîntă naivitate! Parcă n-ai ști că orice mînă întinsă are propria poveste și tehnică…
Că doar nu crezi acum că cineva cerșește de capul lui pe stradă și nu dă mai departe superiorilor.

wpDiscuz